Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt stabilite în România prin Codul muncii și se împart în două grupe: sărbători cu dată fixă și sărbători religioase cu dată mobilă, care urmează calendarul Paștelui. Pentru salariați, aceste zile sunt libere și plătite, iar cei care lucrează totuși în ele primesc fie timp liber compensatoriu, fie un spor la salariu. Lista a fost completată de mai multe ori prin lege, așa că forma în vigoare se verifică în textul actualizat al Codului muncii.
Care sunt zilele de sărbătoare legală cu dată fixă?
Sărbătorile legale cu dată fixă cad în fiecare an în aceeași zi a calendarului, indiferent de ziua săptămânii.
| Data | Sărbătoarea |
|---|---|
| 1 și 2 ianuarie | Anul Nou |
| 6 ianuarie | Botezul Domnului (Boboteaza) |
| 7 ianuarie | Soborul Sfântului Ioan Botezătorul |
| 24 ianuarie | Ziua Unirii Principatelor Române |
| 1 mai | Ziua Muncii |
| 1 iunie | Ziua Copilului |
| 15 august | Adormirea Maicii Domnului |
| 30 noiembrie | Sfântul Apostol Andrei |
| 1 decembrie | Ziua Națională a României |
| 25 și 26 decembrie | Prima și a doua zi de Crăciun |
Cum se stabilesc sărbătorile legale cu dată mobilă?
Sărbătorile legale mobile depind de data Paștelui, care se calculează în fiecare an după calendarul ortodox. Ele sunt:
- Vinerea Mare, vinerea dinaintea Paștelui;
- prima și a doua zi de Paște, duminica și lunea;
- prima și a doua zi de Rusalii, duminica și lunea aflate la șapte săptămâni după Paște.
Paștele ortodox cade între începutul lui aprilie și începutul lui mai, așa că Vinerea Mare și Rusaliile se mută odată cu el. Uneori Paștele ortodox coincide cu cel catolic, alteori diferă cu una sau mai multe săptămâni.
Ce zile libere au salariații de alte confesiuni?
Salariații care aparțin altor culte religioase creștine legale primesc zilele libere de Paște, Rusalii și Vinerea Mare după data la care sunt celebrate de cultul lor. Pentru salariații care aparțin unor culte religioase legale necreștine, legea prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale declarate de cultul respectiv. Aceste zile se acordă în locul celor ale calendarului ortodox, nu suplimentar.
Ce primește un salariat care lucrează într-o zi de sărbătoare legală?
Salariatul care lucrează într-o zi de sărbătoare legală are dreptul la timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar dacă acesta nu poate fi acordat, la un spor de cel puțin 100% din salariul de bază pentru munca prestată în acea zi. Munca în aceste zile este permisă în unitățile care nu își pot întrerupe activitatea, cum sunt spitalele, transporturile, serviciile de urgență sau producția cu flux continuu, precum și în alte activități prevăzute de lege. Contractul colectiv sau cel individual poate prevedea condiții mai favorabile decât minimul legal. Obligațiile angajatorului la încheierea contractului sunt descrise în ghidul despre primul angajat, văzut de administrator.
Se scad sărbătorile legale din concediul de odihnă?
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează nu se includ în durata concediului de odihnă, astfel că un concediu care cuprinde o astfel de zi nu consumă o zi din dreptul anual. Concediul se calculează în zile lucrătoare. De exemplu, o săptămână de concediu care include 1 decembrie consumă patru zile de concediu, nu cinci, dacă 1 decembrie cade într-o zi lucrătoare. Sărbătorile legale sunt zile libere plătite și pentru noii angajați, inclusiv pentru cei aflați în perioada de probă la angajare.
Ce sunt zilele libere suplimentare stabilite de Guvern?
Pe lângă sărbătorile legale, Guvernul poate acorda prin hotărâre zile libere suplimentare pentru personalul din instituțiile publice, de obicei între o sărbătoare și weekend. Aceste zile, numite popular „punți”, nu sunt sărbători legale: ele se recuperează ulterior, de regulă în zile de sâmbătă, conform modului stabilit de fiecare instituție. Angajatorii privați pot decide dacă le acordă și în ce condiții.
Cum se planifică o perioadă liberă în jurul sărbătorilor?
Planificarea zilelor libere pornește de la calendarul anului, în care se marchează întâi sărbătorile fixe, apoi Vinerea Mare, Paștele și Rusaliile. Câteva repere practice:
- Sărbătorile care cad marți sau joi permit, cu o singură zi de concediu, un interval liber de patru zile.
- Cererile de concediu pentru perioadele aglomerate se depun din timp, pentru că mulți colegi aleg aceleași date.
- Instituțiile publice și băncile au program redus sau închis în aceste zile, așa că actele urgente se rezolvă înainte.
- Pentru călătoriile scurte, o listă de verificare a locuinței ajută, ca în ghidul despre plecarea de acasă pentru câteva zile.
