Recuperarea mersului după o leziune neurologică severă, precum un accident vascular cerebral sau o leziune a măduvei spinării, urmează de regulă un parcurs gradual, de la verticalizare până la reluarea mersului independent, în ritmul stabilit de medic sau terapeut.
Ce vei afla din acest articol:
- De ce verticalizarea pasivă este primul pas al recuperării.
- Cum se poate reeduca controlul postural, din poziția șezut către cea în picioare.
- Ce înseamnă mersul pe bandă cu susținere parțială a greutății corporale.
- Cum ajută un sistem robotizat mobil mersul direct pe sol.
Parcursul de reabilitare a mersului: de la imobilizare la autonomie
După o leziune neurologică severă, corpul are nevoie de timp pentru a se readapta la poziția verticală și la mișcare, mai ales dacă a trecut printr-o perioadă de imobilizare. Reeducarea mersului se construiește, de aceea, în etape succesive, fiecare cu un obiectiv clar.
Ordinea etapelor poate varia de la un pacient la altul, iar ritmul de avansare depinde de severitatea leziunii și de evoluția observată în timpul ședințelor. Medicul sau terapeutul stabilește, de la caz la caz, cât timp se petrece în fiecare etapă.
Etapa 1: Verticalizarea pasivă și prevenirea hipotensiunii ortostatice
Primul pas în recuperare este readaptarea organismului la poziția verticală, de obicei cu ajutorul unui cadru de verticalizare sau al unei mese înclinate, sub supraveghere medicală, mai ales dacă pacientul a stat imobilizat o perioadă mai lungă.
Trecerea bruscă din poziția culcat în cea verticală poate provoca hipotensiune ortostatică, o scădere a tensiunii arteriale resimțită prin stare de leșin sau vedere încețoșată, motiv pentru care verticalizarea se face progresiv, cu pauze și monitorizare constantă.
Etapa 2: Reeducarea controlului postural în șezut și în picioare
Odată ce pacientul tolerează poziția verticală, urmează exerciții menite să îl reînvețe echilibrul și coordonarea mușchilor trunchiului, mai întâi în șezut și apoi în picioare. Această etapă se bazează, în principal, pe:
- exerciții de echilibru în șezut, cu și fără suport pentru spate;
- tranziții controlate între poziția șezut și cea în picioare;
- menținerea poziției verticale pentru intervale progresiv mai lungi.
Etapa 3: Mersul pe bandă cu susținere parțială a greutății corporale
Pasul următor introduce un ham care preia o parte din greutatea pacientului, cât acesta exersează mersul pe o bandă dedicată. Efortul necesar pentru a sta în picioare și a face pași se reduce, iar pacientul se poate concentra pe tiparul de mișcare în sine.
Pe măsură ce pacientul progresează, nivelul de susținere oferit se reduce treptat, iar terapeutul ajustează exercițiile în funcție de cât de stabil este mersul.
Etapa 4: Deplasarea robotizată peste sol în cadru protejat (Sistemul Andago)
Un sistem robotizat mobil, precum Andago®, îl susține pe pacient direct pe sol, într-un cadru protejat. Dispozitivul urmărește intuitiv mișcările pacientului, adaptându-se la viteza și direcția lui, și oferă protecție activă împotriva căderilor.
Pacientul are, astfel, mai multă libertate de mișcare, pentru că se deplasează liber, nu pe un traseu fix impus din exterior, iar nivelul de susținere a greutății corporale se ajustează automat.
Etapa rămâne accesibilă și pacienților cu mobilitate limitată, inclusiv celor care folosesc în mod obișnuit scaunul rulant.
Etapa 5: Mersul liber neasistat pe teren accidentat și scări
În acest punct, pacientul nu mai are nevoie de niciun fel de susținere, din partea unui dispozitiv sau a unei alte persoane, inclusiv pe suprafețe neuniforme și pe scări, așa cum cere viața de zi cu zi. Trecerea la acest nivel se face doar atunci când pacientul are suficientă stabilitate și control, pe baza progresului din etapele anterioare.
Importanța centrelor dotate cu roboți mobili de mers
Nu toate centrele de recuperare au echipamente robotizate pentru etapa mersului peste sol, pentru că acestea necesită investiții consistente financiare și personal special pregătit.
Dacă vrei să înțelegi în detaliu cum funcționează acest tip de sistem, poți citi materialul despre sistemul robotizat Andago, pe care Kinetic Sport & Medicine îl folosește în această etapă a recuperării.
Ce poți verifica înainte de a începe un program de reeducare a mersului
- Discută cu medicul sau terapeutul etapele potrivite pentru starea ta actuală
- Alege un centru cu echipamente dedicate pentru fiecare etapă a recuperării.
- Întreabă cum se monitorizează progresul de la o etapă la alta.
- Stabilește, împreună cu terapeutul, un ritm realist, fără să grăbești etapele.
Întrebări frecvente despre reeducarea mersului după leziuni neurologice severe
Cât durează, în total, parcursul prin aceste 5 etape?
Durata diferă considerabil de la un pacient la altul, în funcție de severitatea leziunii și de ritmul de recuperare individual. Terapeutul reevaluează periodic progresul pentru a decide trecerea la etapa următoare.
Este posibil să fie nevoie de reluarea unei etape anterioare?
Da, recuperarea nu este întotdeauna strict lineară, iar dacă apar complicații sau o perioadă de regres, terapeutul poate recomanda revenirea temporară la o etapă anterioară. Acest lucru face parte din procesul de recuperare, nu reprezintă un eșec.
Ce rol au aparținătorii în această reeducare?
Aparținătorii pot oferi susținere emoțională și pot ajuta cu exercițiile recomandate de terapeut pentru a fi continuate și acasă, mai ales în etapele legate de menținerea poziției verticale și a echilibrului. Programul medical rămâne, însă, coordonat de specialiști.
Se pot combina mai multe etape în aceeași perioadă de recuperare?
De regulă, etapele se succed, dar elemente din etape diferite pot coexista pentru o vreme, mai ales în jurul tranziției de la una la alta. Terapeutul decide această combinare în funcție de cum reacționează pacientul la exercițiile curente.
Reeducarea mersului după o leziune neurologică severă este un proces gradual, construit etapă cu etapă. Cu răbdare și cu sprijinul potrivit, fiecare etapă aduce pacientul mai aproape de autonomia pe care și-o dorește.
Sursa foto: Magnific
