Sari la conținut
Constructii

Adezivul pentru gresie și faianță: clasele C1, C2, S1, S2 și unde se folosește fiecare

Adeziv întins cu gletiera dințată pe o pardoseală, lângă plăci ceramice

Adezivul pentru gresie și faianță se alege după codul tipărit pe sac, nu după preț sau după ce a rămas de la lucrarea anterioară. Codul arată tipul de liant, cât de bine prinde placa și cât de mult se poate deforma stratul fără să se fisureze. O placă porțelanată mare, pusă pe o terasă cu un adeziv obișnuit, se poate desprinde după câteva ierni.

Ce înseamnă codurile C1, C2, F, T, E de pe sacul de adeziv?

Codurile de pe sac urmează clasificarea europeană a adezivilor pentru plăci ceramice: o literă pentru tipul de liant, o cifră pentru aderență și litere suplimentare pentru proprietăți speciale.

  • C – adeziv pe bază de ciment, livrat ca praf care se amestecă cu apă. D – adeziv în dispersie, gata preparat. R – adeziv din rășini reactive, folosit în situații speciale.
  • 1 – aderență normală, de cel puțin 0,5 N/mm². 2 – aderență îmbunătățită, de cel puțin 1 N/mm².
  • F – priză rapidă, util când pardoseala trebuie folosită în aceeași zi.
  • T – alunecare redusă, adică placa nu coboară pe perete în timpul montajului.
  • E – timp deschis prelungit, de cel puțin 30 de minute.

Un sac marcat „C2TE” conține, așadar, un adeziv pe bază de ciment, cu aderență îmbunătățită, potrivit pentru pereți și cu mai mult timp de lucru.

Ce înseamnă S1 și S2 la adezivul flexibil?

S1 și S2 arată cât se poate deforma stratul de adeziv întărit fără să se rupă: S1 înseamnă deformabil, cu o deformare transversală între 2,5 și 5 mm la testul standard, iar S2 înseamnă foarte deformabil, peste 5 mm. Ele preiau mișcările date de temperatură și de contracția suportului și sunt necesare la încălzirea în pardoseală, la exterior, pe terase și balcoane și la plăcile de format mare, care se dilată diferit față de stratul de sub ele.

Ce clasă de adeziv se folosește pentru fiecare tip de lucrare?

Lucrare Clasa orientativă Motiv
Faianță poroasă, interior, format mic C1 sau C1T Placa absoarbe apă și se prinde ușor
Gresie porțelanată, interior C2 Absorbție foarte mică, aderența se face chimic
Plăci peste 60 × 60 cm C2 cu S1 Dilatări mai mari pe suprafața plăcii
Încălzire în pardoseală C2 cu S1 Cicluri repetate de încălzire și răcire
Terase, balcoane, fațade C2 cu S1 sau S2 Îngheț, soare direct, apă
Placare peste plăci vechi C2 cu S1 Suport neabsorbant și rigid

Recomandarea producătorului plăcilor are prioritate față de tabel. La terase, adezivul este doar un strat dintr-un sistem care include panta și membrana, descrise în articolul despre hidroizolația unei terase înainte de lucrări.

Ce gletieră dințată se folosește în funcție de mărimea plăcii?

Dintele gletierei crește odată cu latura plăcii, pentru ca stratul de adeziv să umple golurile de sub ea. Reperele de mai jos sunt orientative:

  • plăci până la 10 × 10 cm: dinte de 4–6 mm;
  • plăci de 20 × 20 până la 30 × 30 cm: dinte de 6–8 mm;
  • plăci de 30 × 60 până la 60 × 60 cm: dinte de 10 mm;
  • plăci mai mari: dinte de 12 mm și dublă încleiere, adică adeziv întins și pe spatele plăcii.

La exterior și în zonele umede, placa trebuie să stea pe adeziv aproape pe toată suprafața, fără goluri în care apa să se adune și să înghețe. Verificarea se face simplu: o placă se ridică imediat după montaj și se privește spatele.

Cum se prepară și cum se aplică adezivul pe bază de ciment?

  1. Se toarnă praful în cantitatea de apă indicată pe sac, nu invers, și se amestecă mecanic până devine omogen.
  2. Pasta se lasă câteva minute să se maturizeze și se amestecă din nou.
  3. Se întinde doar suprafața care poate fi placată în timpul deschis, de regulă 20–30 de minute.
  4. Dacă adezivul nu se mai lipește de deget, a făcut pojghiță și se răzuiește.
  5. Apa nu se adaugă în pasta începută să se întărească, pentru că îi scade rezistența.

Cât se așteaptă până la rostuire și până la circulație?

La un adeziv obișnuit, rostuirea și circulația ușoară sunt posibile, de regulă, după aproximativ 24 de ore, iar la cel cu priză rapidă după câteva ore. Timpul crește la temperaturi scăzute și umiditate ridicată, iar sub 5 °C majoritatea adezivilor pe bază de ciment nu se aplică. Proprietarul care urmărește lucrarea poate cere ca tipul de adeziv să fie trecut explicit în ofertă, ușor de verificat dacă știe cum se citește un deviz de construcție, iar la final poate bate ușor plăcile cu un obiect dur: sunetul gol arată adeziv lipsă. Acest test intră firesc în lista de la recepția unei lucrări de construcție.

Alese din arhivă

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑